1. Sef lucrari dr. Pacurar Daniela – Cum protejam copiii de infectia cu virusuri hepatitice

• Infectia cu virusul hepatic este o problema de sanatate publica deoarece afecteaza mama si copilul prin modalitatea de transmisiune pe verticala
• Identificarea persoanelor infectate cu virusul hepatic este o masura importanta de profilaxie. In cazul gravidei identificarea rudelor apropiate, cele cu care intra des in contact, a membrilor familiei. 
• Masuri active: vaccinarea si terapia cu imunoglobuline scad riscul de transmitere a virusului hepatic de la mama/gravida la fat/copil
• Prezentare a inclus date stiintifice care ar fi de ajutor pentru personalul medical. Incurajez sa luati legatura cu d-na dr. 

2. Conf. univ. dr. Diana Loreta Paun – Consecintele deficitului geoclimatic de iod asupra gravidei si fatului

• In Romania exista zone in care populatia este predispusa la deficiente de iod. Harta o gasiti in aceasta postare. 
• La fat si la nou-nascut deficitul de iod se manifesta in: avort spontan si nastere prematura, mortalitate perinatala crescuta, anomalii congenitale, cretinism endemic cu leziuni neurologice.
• Iodul si hormonii tiroidieni au un rol major in dezvoltarea creierului la fat. In primul trimestru de sarcina, copilul nu are tiroida proprie, fiind complet dependent de sursa materna. Apoi, tiroida fetala are nevoie sa primeasca din circulatia materna cantitati adecvate de iod pentru sinteza hormonala proprie.
• Necesarul zilnic de iod pentru gravida/mama care alapteaza este de 200-250 µg. Daca sunteti in zona de risc geoclimatic intrebati medicul care va observa sarcina ce cantitate de iod este necesar sa luati. 
• Este necesar ca inainte de conceptie sa se identifice posibilele boli de tiroida ale femeii, mai ales hipotiroidismul. 

3. Dr. Mihaela Oros – Ritmul circadian si complexitatea adaptarii la mediul postnatal

• Exista in interiorul corpului un sistem de ritm propriu, care coordoneaza comportamentul si procesele psihologice, astfel incat sa ne adaptam la schimbarile zilnice din mediu. Acesta este ritmul circadian. 
• Somnul are o multime de beneficii in reglarea interna, de la dezvoltarea creierului, imbunatatirea atentiei, memoriei, reglarea emotiei, imbunatatirea sistemului imunitar, pana la curatarea de neurotoxine.
• Somnul ajuta la dezvoltarea creierului nou-nascutului. Copii dorm intre 16-18ore/zi (50% in faza REM), iar prematurii petrec 80% in faza REM. Este important sa nu se reduca acesti timpi petrecuti in faza REM deoarece pot fi repercursiuni in functionarea cognitiva ulterioara. 
• Deprivarea de somn are efecte asupra cortexului prefrontal si va conduce la lipsa de atentie, hiperactivitate, atitudine negativa...
• Somnul regleaza emotiile, atentia, apetitul, hranirea, greutatea corporala, capacitatea e a asuma riscuri in adolescenta si comportamentul de cautare a placerii.  
• Temperatura optima pentru producerea de melatonina necesara somnului este de 36.25 grade. De aceea imbracarea groasa a bebelusilor pe timpul noptii nu este favorabila somnului. 

4. Sef lucrari dr. Gabriela Ion – Controverse in practica medicala neonatala

• Imunitatea poate fi benefica sau nociva. Imunitatea poate fi activa, pasiva (anticorpi de la mama la fetus), supraactivitatea (alergii, hipersensibilitatea) si subactivitatea (HIV, medicamente)
• Sistemul imunitar la prematuri este slab dezvoltat. In 75% din cazuri in jurul varstei de 2 ani un prematur are nivelul de imunitate al unui copil nascut la termen. 
• Nou-nascutii care nu primesc lapte matern ar trebui obligatoriu alimentat cu formula de lapte adaptata hidrolizata.
• La nastere in momentul trecerii capului fatului prin filiera pelvina se produce contaminarea nou-nascutului cu flora materna, vaginala, ancestral adaptata speciei umane. Aceasta contaminare fiziologica restabileste echilibrul TH1 cu TH2, in favoarea apararii antiinfectioase si impotriva mentinerii unui status TH2, favorabil aparitiei alergiilor si autoimunitatii. Nu trebuie intervenit in aceasta etapa cu nimic imunostimulator, pe un sistem imun imatur, dupa un stres reprezentat de momentul nasterii. 
• Vaccinarea de facut cand prematurii ajung spre o greutate normala la nastere. De luat in discutie scoaterea vaccinarii BCG impotriva tuberculozei.
• Toti nou-nascutii din sarcini cu risc sa primeasca probiotice, pentru a diminua sensibilitatea la boli alergice sau autoimune.  

 5. Psh.dr. Antonella Sansone – A Mindfulness Relationship-Based Model to Support Maternal Mental Health, Mother-Prenate Relationship and Mother-Infant Relationship

• Relatiile dintre oameni modeleaza conexiunile neuronale din care mintea umana se naste. Sistemele implicite (valorile aplicate, imprinturile prenatale, memoria implicita) modeleaza dezvoltarea umana si ghideaza comportamentul. 
• Specia umana a evoluat pentru a se diferentia prin empatie, compasiune si cooperare. Aceste aspecte sunt cruciale in timpul sarcinii si a copilariei. Insa societatea actuala, practicile obstetrice si sistemul de sanatate si cel politic violeaza nevoia umana de cooperare, iubire si conexiune. 
• Suportul social de la alta femeie pe parcursul sarcinii are efecte pe termen foarte lung (modelul comunitatilor de arborigeni din Australia)
• Lipsa vietii in comuniune, izolarea din familia nucleara de tip patriarhal impacteaza anumite zone ale creierului (ex. coretxul prefrontal) implicate in dezvoltarea capacitatii de empatie si compasiune (Sigel, 2007).
• Contactul fizic constant dintre mama/ ajutorul mamei/partner, cooperarea, citirea gandurilor, comunicarea la nivel de energii sunt foarte importante.
• Izolarea si consumerismul promovat de societatile din vest au deprivat sarcina, nasterea si cresterea copilului de beneficiile transmiterii transgenerationale a credintelor, intelepciunii, spiritualitatii. 
• Din studiile si observatiile facute in comunitatile de arborigeni din Australia, dr. Antonella Sansone a evidetiat urmatoarele aspecte: exista o relationare cu copilul imediat dupa conceptie; este nevoie de un sat sa cresti un copil- importanta comunitatii in acordarea suportului pentru gravida si mama; cooperarea si intelegerea mutuala conduc la sustenabilitate; practica mindfuless ca mod de viata si sursa a unei abordari transdisciplinare; prioritatea comunitatii este relatia dintre mama si fat. Nota personala: Kate White povesteste in cursurile ei despre aceasta prioritate a comunitatilor de a sustine gravida: exista un loc special amenajat cu sfori, in care gravida poate inoda un nod daca are un conflict cu cineva din familie sau comunitate, iar o persoana desemnata este responsabila cu gestionarea si rezolvarea conflictelor, astfel incat anxietatea sa fie diminuata.
• Dezvoltarea de practici ancorate in intelepciunea ancestrala inainte de nastere pentru a favoriza un atasament sigur. 
• Am aflat despre programul The Prenatal Mindfulness Relationship-Based Program

 6. Dr. Dragos-Nicolae Albu – Aspecte psihologice ale infertilitatii 

• Infertilitatea este traita de cuplu ca un eveniment critic, important si provocator emotional. Tratamentele reproductive asistate sunt insotite de un nivel ridicat de simptome depresive, anxietate, stres. 
• Atunci cand exista interventii psihoterapeutice in paralel cu tratamentele pentru infertilitate, rata de obtinere a sarcinii este de 45% (18 studii). 
• Doua tipuri de personalitati intalnite in terapie: A) femeia agresiva si cu aspecte puternic masculine, orientata pe cariera, care in subconstient respinge aspectele feminine si procreerea B) indivizi psihic si emotionali imaturi care joaca rolul de copil-parinte in relatia lor si care in mod subconstient refuza sa aiba un copil care ar concura cu atentia si afectiunea pe care ei o primesc.
• Problemele psihologice pentru care cuplul nu reuseste sa procreeze sunt acelea care i-ar putea impiedica ulterior sa aiba o relatie sanatoasa parinte-copil.
• Cu cat femeia este mai anxioasa si mai deprimata inainte de a incepe tratamentul de fertilizare in vitro, cu atat sansele de a intrerupe procedurile dupa prima incercare cresc. 
• Importanta evaluarii psihologice a donatorilor de ovule/sperma si motive pentru care nu ar putea fi acceptati.
• Social Egg Freezing - Inghetarea ovulelor pentru o reproducere ulterioara, cu donator de sperna - intalnita la femeile de peste 40 de ani, cu un nivel ridicat de educatie si cu o descriere proprie coplesitoare, cu termeni precum: inteligenta, extroverta. Iau in considerare situatia de a fi parinte singur. 

7. Sociolog Ana Luana Stoicea Deram – Maternitatea surogat: ce riscuri reprezinta ea pentru sanatatea mamei si a copilului

• Surogatul este o practica sociala prin care o femeie sanatoasa este de acord sa aiba/sa poarte o sarcina si sa dea nastere unui copil la cererea altor persoane (parintii ulteriori), cu separarea imediat dupa nastere a copilului care va merge la parintii ce au cerut aceasta. Se realizeaza cu ajutorul tehnologiilor de reproducere asistata (inseminare artificiala, fertilizare in vitro, transfer de embrion)
• Din pacate surogatul este o afacere estimata la 6 bilioane de dolari in 2019. Exista surogat altruistic (mama nu e remunerata, dar compensata) si surogat comercial (90.000-200000$)
• Riscuri pentru mama surogat: In timpul pregatirii din cauza medicatiei puternice asupra carora nu se cunosc efectele pe termen mediu si lung. In timpul sarcinii: medicatie, practici medicale invazive, reducerea numarului de embrioni cu risc de avort spontan, s.a. legate de conditiile medicale in sarcina (preclamsie, hipertensiune, diabet gestational). In timpul nasterii: tipul de nastere este aleasa de partintii ulteriori, inducerea nasterii (52.9% cazuri). Post-partum:  hemoragie (23.5% ), depresie. Riscul cel mai mare este moartea. 
• Riscuri pentru copil: numarul de embrioni, mediul mamei surogat, complicatii la nastere, nasteri pretermen si greutate mica la nastere
• Alt factor de risc este doctorul care ia decizii in legatura cu sarcina si nu vede mama surogat ca un pacient.
• Ce spun toate acestea despre societatea actuala? 1. Riscurile nu sunt importante din moment ce sunt asumate- stiu despre ele dar nu fac nimic sa le elimine sau sa le evite (din moment ce sunt acceptate). 2. Beneficiul obtinut de persoanele care isi doresc si contracteaza aceasta practica este mai important, are valoare sociala mai mare, decat consecintele realizarii acestui act, stiind riscurile si posibilele rezultate daunatoare.
• Propunerea d-nei sociolog: Daca in actiunea de a primi un serviciu prestat de alta persoana, aceasta se expune si sufera riscuri importante si daune ireversibile pentru ea si familia ei, atunci am obligatia morala de a nu-i solicita acel serviciu.  

8. Psh. Daniela Damian – Provocarile unei mame singure

•  Provocarile duble pe care le traieste o mama singura. Nota: din cauza unor probleme tehnice, lectorul va reveni ulterior cu mai multe informatii pe aceasta tema

Partea a patra despre a doua zi a conferintei o puteti citi aici. 

Daca ai intrebari sau vrei mai multe detalii despre o informatie citita in acest articol te astept sa imi scrii pe email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau sa imi lasi un comentariu cu intrebarea ta completand formularul de mai jos.