Viata pe planeta aceasta este o etapa intr-o calatorie mai mare, o etapa prin care trecem mai rapid sau in decursul mai multor vieti, cu porti de intrare si iesire, respectiv Aparitia copilului - sarcina & nasterea si Plecarea fizica - Moartea. Sufletul, ghidat de entitatile divine, are capacitatea de a decide daca doreste sa se incarneze din nou, care este misiunea sa personala in acea viata, familia in care va veni si lectiile de viata. Da, in majoritatea cazurilor, sufletul isi alege parintii ca urmare a unui contract cu acestia la nivel de suflete.
Deoarece exista aceasta conexiune intre suflete, comunicarea se poate initia din partea copilului inspre parinti (ex. visele premonitorii ale mamei) sau invers. In acest articol voi da un exemplu despre cum se poate chema, de catre parinti, sufletul copilului cu care ei au deja o conexiune de suflete si pe care si-l doresc ca viitorul lor copil si in plan fizic.
In cartea Spirit Babies scrisa de Walter Makichen, exista un exercitiu de tip meditatie pe care un cuplu poate sa il faca cu intentia iubitoare de a primi sufletul copilului in viata lor. Acest exercitiu deschide chakra inimii pentru a crea acea energie a iubirii neconditionate si a facilita conexiunea. Va invit sa insotiti acest ritual cu cristalele din setul Ma pregatesc sa fiu mama, pe care l-am creat pentru a va insoti in perioada de conceptie si sarcina.
Gasiti mai departe traducerea etapelor acestui ritual individual sau de cuplu. Va recomand sa va achizitionati cartea in format fizic sau ebook pentru a explora mai multe exercitii de curatare personala, de unitate in cuplu si sa cititi povesti incredibile de comunicare cu spiritul copilului. Este o carte care te scalda in energia iubitoare a maternitatii, a respectului fata de propriul suflet si fata de alegerile celorlalte suflete.
What is pre and perinatal psychology and why it is important to human development?
Scris de Monica Miron
Last year I started the Prenatal and Perinatal Educator (PPNE) Certificate Program developed by APPPAH (Association for Prenatal and Perinatal Psychology and Health). This is my first essay, on module 1 - PPNE Foundation and I decided to make it public in order to promote the program and all the new information regarding this discipline.
RO: Dragi cititori ai blogului, voi gasi timp in viitor sa traduc in limba romana acest articol. EN: Romanian readers, I will find some time to translate it for you.
Since last year I didn't heard about pre and perinatal psychology although I kept my mind open to the latest trends in psychology. In the past, as a pregnant women I started to read about the baby in my womb and the birthing process. All the materials that I have found in that period and the information from my doctor were about the physical development of the baby and my physical status. I had a lot of emotional challenges in my pregnancy and the need to have a more holistic approach, more appropriate with the triad body-mind-soul.
My quest took me to discover the prenatal and perinatal psychology, a „Holy Grail” of answers to my many questions regarding the bonding with the baby, the impact of mothers emotions in pregnancy and most important „the secret life of the unborn”. The first articles and books were full of revelations. I had many talks with family and friends that started with „do you know that the baby in the womb...”. Suddenly my focus was not only on the emotional life of the mother, but also of the baby, the way he experienced life before and after birth, the connections with the family and with the environment.
All the information contribute to the clear image that the baby (from conception to the first 3 years) is a human that was interacting and developing on all levels: physical, mental, emotional, relational and spiritual. In the pre and perinatal psychology the babies are reclaiming their position: „We are conscious sentient beings. We who are conceived in love have a better start, no matter how that conception takes place. We who are misconceived can participate in the decision not to incarnate. We know innately how to birth ourselves. We need to be encouraged, not forced into this reality. We who are protected before we’re born have a better chance of being healthy babies and we tend to birth ourselves with strength. We need secure attachments at birth in order to build self-esteem and trust in the world.” (Morningstar, S. 2013)
Due to this holistic and complex approach, prenatal and perinatal psychology developed as an „interdisciplinary study of the earliest periods in human development, including conception, time in the womb, experiences during and after birth, and experiences with caregivers and the family system through the first year following birth. Theory and research in multiple disciplines, including embryology, morphogenesis, bioengineering, evolutionary biology, psychophysiology, behavioral perinatology, neurobiology affective neuroscience, attachment, and traumatology, provide the foundation for the exploration of how experiences during this critical developmental period impact an individual. Knowledge from these fields illuminates the physical, cognitive, social, and emotional impacts of our earliest experiences and how they form enduring response patterns that shape our development, behavior and health over the life span." (Weinstein, 2016)
In calatoria de la preconceptie la primii 3 ani de viata exista triada mama-tata-copil, in care fiecare joaca un rol la fel de important. Din pacate in societatea actuala rolul tatalui este mult diminuat, acesta fiind pus dupa un paravan, fiind un observator "de partea celalta a geamului". Cred ca aveti in minte secventa cu tatii care isi priveau copiii aflati in salonul comun, din spatele unui geam, dornici sa aiba prima interactiune cu ei.
Astazi am decis sa creez o noua categorie pe blog, numita Nasterea unui tata (m-am gandit la titlul cartii Nasterea unei mame) in care voi aduce informatii, review-uri carti & filme si interviuri despre aspectele psiho-emotionale ale calatoriei in rolul de tata.
Incep cu recomandarea filmului The other side of the glass, un film despre schimbarea credintei ca barbatii sunt observatori inactivi al procesului nasterii. Sistemul medical trebuie sa protejeze in timpul unei nasteri triada mama-tata-copil. Tatii se simt lipsiti de putere in spital atunci cand se naste copilul si de cele mai multe ori nu au un cadru in care sa vorbeasca despre experinta prin care au trecut. Tatii care participa la nastere se simt ca intr-o zona de lupta si nu sunt pregatiti sa asiste la potentialele abuzuri fata de mama si copil din sistemul medical.
Ce mesaj ii transmite gravida copilului in timpul pandemiei?
Scris de Monica Miron
Fie ca aceptam sau nu aceasta pandemie ne-a schimbat viata de zi cu zi. Incetul cu incetul am creat diverse strategii de adaptare, de la cele sociale pana la cele psihologice. Ne uitam in vietile strabunicilor si a bunicilor, "facem o cruce mare" si suntem recunoscatori ca nu suntem martorii unui razboi. Daca ar fi sa privesc in familia mea, fiecare generatie, cu care am avut ocazia sa interactionez fizic, a avut un eveniment istoric de impact: al doilea razboi mondial, comunismul, explozia de la Cernobil, revolutia din 1989. Avem povestile de adaptare ale membrilor familiei, felul in care ei au perceput acel eveniment, ce au facut ca sa supravietuiasca.
Dar oare copiii din burtile mamelor au dezvoltat mecanisme de supravietuire in aceste contexte de razboi, lipsa de resurse, foamete, mediu toxic? Si daca da, ce ii transmite gravida copilului din burta ei in timpul acestei pandemii? Intrebarea aceasta mi-a revenit in minte de mai multe ori in decursul anului. Cu cat citeam mai multe despre importanta celor 9 luni pentru dezvoltarea ulterioara a copilului, cu atat speram ca exista studii in desfasurare legate de impactul pandemiei si actiuni concrete.
Saptamanile astea calatoresc in lumea copilului meu interior. Ies multe emotii la suprafata, unele cunoscute, altele cu mesaje pe care nu le auzisem pana acum. Ultimele se manifesta zgomotos, cu un tumult de energie, asemeni unei tornade. Ma cobor sa ascult vocea copilului care imi vorbeste despre insecuritate si neacceptare.
Am venit ca suflet cu multa sensibilitate, care a fost vazuta in familie ca un punct slab. In acea perioada era mai importanta supravietuirea (atasamentul) decat manifestarea autenticitatii. Gabor Mate descrie foarte bine mecanismul psihologic in aest clip:
Isi aminteste copilul de momentele petrecute in burta mamei?
Scris de Monica Miron
Mama si cu tatal copilului cu siguranta au amintiri legate de perioada de sarcina, nasterea copilului si posibil din ziua conceptiei. Dar oare copiii isi mai aduc aminte de momentele petrecute in burta mamei, de trairile legate de propria nastere? Dar de locul de unde au plecat atunci cand au decis sa vina in familie?
Amintirile prenatale (amintirile de dinainte de nastere) sunt cunoscute de aproximativ 100 de ani. Din anii '60 o data cu dezvoltarea tehnicii medicale, conditiile din interiorul uterului, au iesit la suprafata treptat. Astfel am aflat ca bebelusii din burtile mamelor au mai multe abilitati decat am stiut initial.
Dr. Akira Ikegawa a desfasurat primul studiu in 1999 si a aflat ca 53% din copii aveau amintiri prenatale si 41% aveau amintiri perinatale. Asa ca a continuat cu cercetarile. Puteti citi despre rezultatele acestor studii si descarca gratuit cartea "Prenatal Memory- Parenting begins from babay's time in the womb" de pe pagina Prenatal Memory Global Project.
Cand vorbim despre Memorie Prenatala ne referim la amintirile copiilor din timpul in care erau in burta mamelor si chiar de dinainte de a fi acolo. Se spune ca acestia sunt capabili sa acceseze aceste amintiri intre doi si patru ani.
Copiii vorbesc despre amintirile lor prenatale astfel: "Era intuneric si cald", "Pluteam in apa", "Am auzit vocea mamei""- amintiri simple. In alte relatari, copiii povestesc despre aspecte pe care parintii lor nu le-au mentionat niciodata. De exemplu, o mama care simtea loviturile puternice ale copilului ei a spus "Ma doare! Te rog sa nu te mai misti!". Cand copilul avea 4 ani, mama lui l-a intrebat "De ce nu te miscai mai des in burta mea?", iar acesta i-a raspuns "Tu mi-ai spus ca te doare. Mi-a parut rau, asa ca nu m-am mai miscat." Mai sunt si alte exemple mentionate in carte.
Azi, de Luna Noua, incep primul articol dintr-o serie noua dedicata experientelor traite, revelatiilor din discutii, carti si contemplari personale. Drumul meu spre Luminis transpus intr-un jurnal online.
Cu introducerea facuta, trec direct la subiectul de astazi. Sper sa fie postari scurte cu miez aromat.
Imi povesteste o prietena ca motanul ei este de doua zile intr-o perioada de apatie. Sta mai mult in culcus, abia mananca, nu vrea sa fie mangaiat, abia se misca. Fara a avea cauze medicale si avand acelasi tip de comportament si anul trecut. Se aprinde beculetul la sintagma "si anul trecut". O aniversare! Dupa 2-3 intrebari descooperim cauza: a venit in familie in aceasta perioada a anului si instinctiv aniverseaza in fiecare an adoptia sa. Probabil a fost un eveniment stresant care a necesitat un consum de resurse. Asa ca in aceasta perioada se retrage in coconul personal pentru a se reface. Daca ar putea vorbi, ce dialog am mai duce noi doi... :-).
Ce am invatat la Conferinta de Sanatate Perinatala - partea 4
Scris de Monica Miron
Continui seria de 4 articole despre participarea la Conferinta pe tema maternologiei din Romania, intitulata - Conferinta de Sanatate Perinatala - Perspective Psihologice, Sociale si Medicale, organizata de Asociatia Franco-Romana “BébéBienvenu”- Pentru o noua nastere, cu ultimul articol. Programul il gasiti aici.
Despre prezentarile din ziua 1 & 2 am scris aici: Partea 1 & Partea 2 & Partea 3
Sesiunile 7, 8 si 9 din a doua zi, partea IV
Ce am invatat la Conferinta de Sanatate Perinatala - partea 3
Scris de Monica Miron
Continui seria de 4 articole despre participarea la Conferinta pe tema maternologiei din Romania, intitulata - Conferinta de Sanatate Perinatala - Perspective Psihologice, Sociale si Medicale, organizata de Asociatia Franco-Romana “BébéBienvenu”- Pentru o noua nastere. Programul il gasiti aici.
Despre prezentarile din ziua 1 am scris aici: Ce am invatat la Conferinta de Sanatate Perinatala - partea 1 & Ce am invatat la Conferinta de Sanatate Perinatala - partea 2
Sesiunea 5 & 6 din a doua zi, partea III
Ce am invatat la Conferinta de Sanatate Perinatala - partea 2
Scris de Monica Miron
Continui seria de 4 articole despre participarea la Conferinta pe tema maternologiei din Romania, intitulata - Conferinta de Sanatate Perinatala - Perspective Psihologice, Sociale si Medicale, organizata de Asociatia Franco-Romana “BébéBienvenu”- Pentru o noua nastere. Programul il gasiti aici.
Despre prima parte (ziua 1, sesiunea 1 si 2) am scris aici: Ce am invatat la Conferinta de Sanatate Perinatala - partea 1
Sesiunea 3&4 din prima zi, partea II
Citeşte mai mult ...
Ce am invatat la Conferinta de Sanatate Perinatala - partea 1
Scris de Monica Miron
La sfarsitul saptamanii trecute am participat la prima Conferinta pe tema maternologiei din Romania, intitulata - Conferinta de Sanatate Perinatala - Perspective Psihologice, Sociale si Medicale, organizata de Asociatia Franco-Romana “BébéBienvenu”- Pentru o noua nastere. Au fost doua zile pline de informatii extrem de valoroase, acoperind o plateta larga de teme si cu prezenta internationala. M-am bucurat sa ascult prezentarile unor experti internationali pe care ii urmaream de cateva luni pe retelele sociale online. Am decis sa impartasesc cu voi din cunoasterea pe care am dobandit-o, in speranta ca impreuna, prin cunoastere, vom putea schimba cate ceva la noi si in sistemul din Romania.
Voi imparti prezentarea celor doua zile de conferinta in 4 articole. Programul il gasiti aici.
Sesiunea 1&2 din prima zi, partea I
Planul de nastere este un document oficial pe care fiecare spital (public si privat) ar trebui sa il ofere gravidelor, inca din timpul trimestrului 2 de sarcina. Prin intermediul acestuia se stabilesc conditiile si preferintele gravidei, in fiecare etapa a procesului de nastere, care trebuie respectate de cadrele medicale. Existenta si respectarea planului de nastere ar trebui sa devina o practica in spitalele din Romania.
Am primit de la o gravida arondata Spitalului Materno-Intantil Vall d'Hebron din Barcelona, Spania, planul de nastere pe care moasa i l-a inmanat la intalnirea din trimestrul 2. Este aplicabil pentru nasterile cu risc scazut. Multumesc Andreea pentru deschiderea de a-l transmite si timpul acordat traducerii lui. Am ramas uimita de continutul acestuia, de variantele disponibile pe care o gravida le poate alege, de respectul acordat drepturilor si optiunilor acesteia. E drum lung pana asa ceva va fi disponibil in spitalele publice din Romania, dar schimbarea se face cu pasi mici. Traducerea si distribuirea acestui plan este unul dintre acesti pasi.
Gasiti mai jos traducerea optiunilor din planul de nastere oferite de acest spital.
Citesc zilele acestea cartea Cartea Alba - Ramtha (Cartea Alba raspunde intrebarilor despre Sursa intregii existente, divinitatea uitata, viata dupa moarte, evolutie, iubire, puterea constiintei si a mintii, lectiile din natura si ascensiunea lui Ramtha.) si am gasit un fragment despre calatoria sufletului inainte de nastere, pe care il redau mai jos.
"Entitatea ii spuse: „priveste in lac si spune-mi ce vezi”. Omul se supuse. Apa ii reflecta degraba pe fiul sau. Aceasta crescuse si era acum un barbat tanar. Langa el era o seducatoare si frumoasa fata tanara. Cei doi erau indragostiti unul de celalalt.
Entitatea ii spuse ca intoarcerea pe pamant va fi posibila prin copilul fiului sau. „Cum, striga omul, voi fi fiul fiului meu? Si el tatal meu?” „Desigur! in viata dinaintea ultimei tale vieti a mai fost tatal tau, procesul nu face decat sa se repete”. Omul reflecta asupra acestei situatii si dupa un moment spuse:
Azi de dimineata descopar textul de mai jos distribuit pe reteaua Facebook. Mi-a placut felul in care sunt prezentate emotiile in fiecare ipostaza, asa ca am ales sa il distribui in acest articol.
Undeva exista o femeie de 30 de ani, fara copii. Oamenii o intreaba: ”inca nu ai copii?” Raspunsul ei variaza de la o zi la alta, dar implica mai mereu un zambet fortat. ”Nu, inca nu”, spune zambind, in incercarea de a-si atenua frustrarea. ”Nu mai sta pe ganduri, ceasul biologic a-nceput sa ticaie”, ii spune cel ce se crede intelept. Femeia continua sa zambeasca. Cand ramane singura, plange. Plange pentru ca....
Terapie CranioSacrala & Terapii prenatale si postnatale
Numele meu este Monica Miron, sunt specialist in terapia CranioSacrala si educator in psihologia prenatala si postnatala.
Te invit sa afli mai multe despre mine si serviciile oferite.