“Melodia este creata in uter, versurile sunt adaugate dupa aceea.” (Bruce Lipton)

O data cu dezvoltarea tehologiei (aparitia ecografului) si evolutia stiintifica din domeniul medicinei (biologie & genetica) si psihologiei (constiinta & minte) s-a produs o schimbare de paradigma in ceea ce priveste felul in care a fost perceput copilul din burta mamei. Pana in anii ’80 se considera ca bebelusii au creierul mic si nedezvoltat, miscarile lor sunt doar reflexe, nu isi mai amintesc de perioada intrauterina si nici de nasterea lor, nu sunt finite constiente si nu simt durerea. Important era ca ei sa fie in viata dupa nastere si o data cu taierea cordonului ombilical, deveneau fiinte umane.

1. Care sunt simturile activate si de la ce varsta gestationala?

Posibilitatea de a studia bebelusii in dezvoltarea lor intrauterina a dezvaluit ca acestia au simturi activate inca primul trimestru.

• Simtul visual o La 28 de zile se formeaza globii ocular, la 4 saptamani si jumatate retina o Pana la 28 de saptamani pleoapele raman inchise, insa ei au o sensibilitate la lumina demonstrata prin bataile rapide ale inimiii atunci cand o sursa de lumina este indreptata catre ei o La nastere bebelusul vede pana la distanta de 25-35 cm, distanta de la sanul mamei pana la fata ei

• Simtul auditiv o La 16 saptamani isi schimba comportamentul la auzul unui sunet o Primele sunete sunt bataile inimii mamei si vocea ei; Sunetele ajung la bebelusi indiferent de barierele existente (lichidul amniotic, abdomen) o La 23 saptamani au preferinte pentru anumite sunete (e. experiementul “The cat in the hat”) o La 26 de saptamani invata intonatia, ritmul, tiparele din voce o In trimestrul 3 diferentiaza vocea mamelor de alte sunete (ex. experimentul cu vocea mamei si bataile inimii ei difuzate bebelusilor nascuti prematur pentru a ajuta la dezvoltarea cat mai optima a acestora) o Sunetele pot schimba metabolismul: Cantecul de leagan a lui Brahms ascultat de 6 ori pe zi cate 5 minute a determinat cresterea in greutate

Mama si cu tatal copilului cu siguranta au amintiri legate de perioada de sarcina, nasterea copilului si posibil din ziua conceptiei. Dar oare copiii isi mai aduc aminte de momentele petrecute in burta mamei, de trairile legate de propria nastere? Dar de locul de unde au plecat atunci cand au decis sa vina in familie? 

Amintirile prenatale (amintirile de dinainte de nastere) sunt cunoscute de aproximativ 100 de ani. Din anii '60 o data cu dezvoltarea tehnicii medicale, conditiile din interiorul uterului, au iesit la suprafata treptat. Astfel am aflat ca bebelusii din burtile mamelor au mai multe abilitati decat am stiut initial. 

Dr. Akira Ikegawa a desfasurat primul studiu in 1999 si a aflat ca 53% din copii aveau amintiri prenatale si 41% aveau amintiri perinatale. Asa ca a continuat cu cercetarile. Puteti citi despre rezultatele acestor studii si descarca gratuit cartea "Prenatal Memory- Parenting begins from babay's time in the womb" de pe pagina Prenatal Memory Global Project.

Cand vorbim despre Memorie Prenatala ne referim la amintirile copiilor din timpul in care erau in burta mamelor si chiar de dinainte de a fi acolo. Se spune ca acestia sunt capabili sa acceseze aceste amintiri intre doi si patru ani. 

Copiii vorbesc despre amintirile lor prenatale astfel: "Era intuneric si cald", "Pluteam in apa", "Am auzit vocea mamei""- amintiri simple. In alte relatari, copiii povestesc despre aspecte pe care parintii lor nu le-au mentionat niciodata. De exemplu, o mama care simtea loviturile puternice ale copilului ei a spus "Ma doare! Te rog sa nu te mai misti!". Cand copilul avea 4 ani, mama lui l-a intrebat "De ce nu te miscai mai des in burta mea?", iar acesta i-a raspuns "Tu mi-ai spus ca te doare. Mi-a parut rau, asa ca nu m-am mai miscat." Mai sunt si alte exemple mentionate in carte.